Concerned with the promotion of the well-being of its citizens, which is based, inter alia, on full employment, social progress, adequate working conditions, decent wages, social justice and equality between women and men, the protection of vulnerable categories of workers, the European Parliament adopted the Directive 2041/2022 on adequate minimum wages in the European Union, for which the member states have two years to transpose into local legislation – the deadline being November 15, 2024. Of course, the EU cannot require the member states to adopt the same adequate minimum income, each state having the right to set the minimum income level according to social and economic conditions and the evolution of macroeconomic indicators.

Thus, the Romanian Ministry of Labor is currently working on two projects of normative acts: (a) a draft Government decision that will include the procedure for establishing and applying the mechanism for calculating and updating the minimum gross basic salary per country guaranteed in payment and (b) a bill to amend the Labor Code and the Labor Inspection Act. Although the two projects are not yet in public debate, the Ministry of Labor confirmed that from July 1, 2024, the guaranteed minimum gross salary in payment is expected to be 3,700 lei, according to the announcement made by Prime Minister Marcel Ciolacu on 15.12.2023.

According to the draft GD, the update of the minimum gross basic salary guaranteed in payment will be done only once a year, with the consultation of the social partners, based on specific criteria: (i) the purchasing power that will take into account the cost of living (the daily basket ); (ii) the general level of salaries and their distribution; (iii) the wage growth rate; (iv) long-term national productivity levels and developments.

Thus, the gross minimum wage per country guaranteed in payment will be established on the basis of, or will be updated with, the evolution of the inflation rate and the evolution of the forecasted labor productivity, according to a specific formula, i.e., and has as its starting point (at the recommendation of the EU) the level indicative of 50% of the weight of the value of the gross minimum basic salary per country guaranteed in payment in the average gross salary earnings.

The new ratio between the adjusted minimum gross salary and the forecasted average gross salary gain will be obtained by adjusting the former according to the respective formula, and the obtained value will be compared with the indicative percentage of 50%, mentioned above. If the forecasted evolution of the inflation rate indicates an annual change of less than 1%, the guaranteed gross minimum wage in payment shall be adjusted only with the forecasted productivity increase, and if both the forecasted inflation rate evolution and the forecasted productivity growth rate indicate annual changes below 1%, the legally guaranteed minimum gross salary in payment remains at the level of the previous year.

The draft GD also stipulates that the net salary must never decrease, regardless of the variations of the fixed component of the gross remuneration, that the collective negotiations related to the minimum salary must take place on the basis of an action plan, that the fines for not granting the guaranteed minimum salary in payment is increased from 5,000 to 8,000 lei for each person identified in this situation, that the employees will not be remunerated during the strikes.

As for the draft law, it is also intended to complement Law 108/1999 on the activity of ITMs, in the sense that, if it respects the principles applicable to the control activity (the principle of proportionality – sanctions adapted to the degree of social danger of the act committed, the circumstances in which the act was committed, the way and means of committing it, the purpose pursued, the personal circumstances of the offender; the principle of impartiality in relation to the same category of situations; the principle of non-discrimination – equal treatment of employers control), then ITMs will no longer be able to discriminate between employers at fault for the same acts, setting only warnings for some and huge fines for others.

The two draft normative acts are almost ready, but the Government must hurry and put in place all the aspects that remain unclear, as the deadline for the transposition of the Directive is rapidly approaching – they must be put to public debate, approved and passed through the appropriate legislative process, to be promulgated. Romania must also align itself with European norms in this area, encouraging collective negotiations to establish the minimum wage, monitoring working conditions through on-site inspections to prevent abusive subcontracting or non-declaration of overtime, and this can only be achieved through an objective mechanism , transparent, stable and predictable, which really takes into account social reality – purchasing power, the general level of wages, national productivity and the need to ensure the costs of a decent living.

Directiva europeană privind salariul minim trebuie transpusă și în România. Ce face Ministerul Muncii?

Preocupată de promovarea bunăstării cetățenilor săi, care se bazează, printre altele, pe ocuparea deplină a forței de muncă, progresul social, condiții de muncă adecvate, salarii decente, justiție socială și egalitatea între femei și bărbați, protejarea categoriilor vulnerabile de lucrători, Parlamentul European a adoptat Directiva 2041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, pentru a cărei transpunere în legislația locală statele membre au la dispoziție doi ani – termenul limită fiind 15 noiembrie 2024. Desigur, UE nu poate impune statelor membre să adopte același venit minim adecvat, fiecare stat având dreptul să stabilească nivelul venitului minim în funcție de condițiile sociale, economice și de evoluția indicatorilor macroeconomici.

Astfel, Ministerul Muncii din România lucrează în prezent la două proiecte de acte normative: (a) un proiect de hotărâre de Guvern care va cuprinde procedura de stabilire și aplicare a mecanismului de calcul și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și (b) un proiect de lege de modificare a Codului muncii și Legii inspecției muncii. Deși cele două proiecte nu sunt încă în dezbatere publică, Ministerul Muncii a confirmat că de la 1 iulie 2024 se preconizează ca salariul minim brut garantat în plată să fie de 3.700 lei, potrivit anunțului făcut de premierul Marcel Ciolacu în 15.12.2023.

Conform proiectului de HG, actualizarea salariului de bază minim brut garantat în plată se va face o singură dată pe an, cu consultarea partenerilor sociali, pe baza unor criterii specifice: (i) puterea de cumpărare care va lua în considerare costul vieții (coșul zilnic); (ii) nivelul general al salariilor și distribuția acestora; (iii) rata de creștere a salariilor; (iv) nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.

Astfel, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili pe baza, sau se va actualiza cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, conform unei formule specifice, i.e., și are ca punct de pornire (la recomandarea UE) nivelul orientativ de 50% al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

Noul raport dintre salariul minim brut ajustat și câștigul salarial mediu brut prognozat va fi obținut prin ajustarea celui dintâi conform formulei respective, iar valoarea obținută va fi comparată cu procentul orientativ de 50%, menționat mai sus. Dacă evoluția prognozată a ratei inflației indică o modificare anuală mai mică de 1%, salariul minim brut garantat în plată se ajustează doar cu creșterea productivității prognozate, iar dacă atât evoluția prognozată a ratei inflației, cât și rata de creștere a productivității prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul minim brut legal garantat în plată rămâne la nivelul anului anterior.

Proiectul de HG mai prevede că salariul net nu trebuie să scadă niciodată, indiferent de variațiile componentei fixe a remunerației brute, că negocierile colective legate de salariul minim trebuie să aibă loc pe baza unui plan de acțiune, că amenzile pentru neacordarea salariului minim garantat în plată se majorează de la 5.000 la 8.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, că angajații nu vor fi remunerați pe perioada desfășurării grevelor.

În ceea ce privește proiectul de lege, acesta este menit să completeze și Legea 108/1999 privind activitatea ITM-urilor, în sensul că, dacă respectă principiile aplicabile activității de control (principiul proporționalității – sancțiuni adaptate la gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul şi mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului; principiul imparțialității – soluții nepărtinitoare raportat la aceeași categorie de situații; principiul nediscriminării – egalitatea de tratament a angajatorilor în procesul de control), atunci ITM-urile nu vor mai putea face discriminare între angajatorii în culpă pentru aceleași fapte, stabilind doar avertismente pentru unii și amenzi uriașe pentru alții.

Cele două proiecte de acte normative sunt aproape gata, însă Guvernul trebuie să se grăbească și să pună la punct toate aspectele rămase neclarificate, întrucât data limită de transpunere a Directivei se aproprie cu pași repezi – ele trebuie puse în dezbatere publică, aprobate și trecute prin procesul legislativ corespunzător, pentru a fi promulgate. România trebuie să se alinieze și în acest domeniu normelor europene, încurajând negocierile colective pentru stabilirea salariului minim, monitorizarea condițiilor de muncă prin controale pe teren pentru prevenirea subcontractării abuzive sau nedeclararea orelor suplimentare, iar acest lucru nu se poate realiza decât printr-un mecanism obiectiv, transparent, stabil și previzibil, care să ia realmente în considerare realitatea socială – puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor, productivitatea la nivel național și nevoia de a asigura costurile unui trai decent.

Article published in Juridice.ro